Donald Trump, fostul președinte, actualul președinte, viitor președinte și etern membru de onoare în galeria „oamenilor care cred că diplomația e ca Monopoly-ul”, a anunțat că războiul din Ucraina nu e problema lui. Ceea ce e aproape poetic: nici realitatea nu pare să fie o problemă pentru el.
După o conversație telefonică cu Vladimir Putin – omul care ține pacea în buzunarul de la piept, lângă briceagul ideologic și planul de anexări – Trump a decis că e momentul să se retragă din susținerea noilor sancțiuni împotriva Rusiei și, în schimb, să exploreze „potențialul nelimitat” al afacerilor cu Moscova.
Potențialul nelimitat, desigur, include și promisiunea ca, la finalul războiului, SUA să importe bors din Novosibirsk și gaz natural direct în SUV-urile alegătorilor din Texas, cu o poză cu Trump pe rezervor.
Omul a promis în campanie că va face pace „în 24 de ore”. Auzindu-l, am spus-o pe șleau: Trump e imbecil, nu faci pace în 24 de ore. Nici măcar un cozonac cu nucă nu iese în 24 de ore, darămite o înțelegere între un dictator flămând de teritorii și o țară călcată pe cap de tancuri.
Dar asta nu contează pentru fanii lui Trump. Ei trăiesc într-o lume paralelă, în care geopolitica se face cu GIF-uri, iar Zelenski este numele unui soi de pizza ucraineană. Sunt genul de oameni care cred că NATO e un brand de apă plată și că Crimeea e un parc de distracții rusesc.
Între timp, Europa pune la cale noi sancțiuni împotriva Rusiei, iar Trump, în stilul lui specific, vrea să le înlocuiască cu un parteneriat strategic pentru extracția de pământuri rare, bors și voturi din Michigan.
Putin, șiret ca întotdeauna, a înțeles imediat: de ce să negociezi pace când poți negocia un joint venture? În timp ce europenii pun presiune, Trump a scos uleiul de masaj economic și i l-a aplicat strategic pe harta Eurasiei.
Și NATO? Să fim serioși. Trump pare mai interesat de un reality show numit „Ce-ar fi dacă apăram doar statele care cumpără arme de la mine?” decât de apărarea colectivă.
Toată această comedie amară e o reluare prost jucată a istoriei. Cu promisiuni de pace care nu există, cu apeluri telefonice care nu schimbă nimic și cu un președinte care crede că dacă zâmbești la Putin destul de larg, îți face discount la invazii.
Adevărul e simplu: Trump n-a făcut pace, n-a făcut nici măcar liniște. A făcut doar zgomot. Și poate niște planuri de business cu niște băieți care au mai mult gaz natural decât scrupule.
Iar lumea? Lumea se uită, aplaudă sau urlă. În funcție de canalul de știri la care s-a uitat ultima dată.
